România în cadrul Războiului Rece

• La sfârșitul anului 1947, 30 decembrie, regele Mihai este silit să abdice instaurându-se Republica Populară Română.
• În anul 1948, România va semna un tratat de asistență mutuală și prietenie cu URSS ceea ce permitea acestuia amestecul în proprietatea României.
• În cadrul războiului rece, în ceea ce privește România o împărțim în 3 etape: 
• I - de subordonare totală de URSS;
• II - de distanțiere față de URSS;
• III- de izolare diplomatică a României.
• În cadrul primei etape, Gheorghe Gheorghiu-Dej va urma în totalitate linia Moscovei iar în cadrul conflictului dintre Stalin și Tito (conducătorul Iugoslaviei) va fi în totalitate de partea lui Stalin. În 1948, România devine membru al consiliului de ajutor economic reciproc iar în 1955 va fi printre membrii fondatori al tratatului de la Varșovia, alianța militară URSS, Polonia, Ceho-Slovacia, Ungaria, Republica Democrată Germană, Albania, Bulgaria și România. 
• Tot în anul 1955, România devine membru al Organizației Națiunilor Unite. În timpul revoltei anti-comuniste din Bulgaria, Bucureștiul se va situa de partea Moscovei, liderul maghiar Imre Nagy fiind arestat și judecat la București.
• Poziționarea necondiționată a României alături de Moscova îi va aduce și beneficii, URSS-ul retrăgându-și în 1958 armata de pe teritoriul României.
• România  fost singurul stat din cadrul blocului comunist din care URSS își retrage armata. După acest moment începe o distanțare treptată a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej față de politica Moscovei.
• Astfel, începând cu 1960, România reia legăturile comerciale cu piețele din Europa Occidentală.
• În 1961, legațiile diplomatice ale Marii Britaniei și Franței sunt ridicate la rang de ambasadă.
• În anul 1963, Gheorghe Gheorghiu-Dej va întreprinde o vizită în Iugoslavia semnând parteneriatul cu construirea complexului energetic de la Porțile de Fier.
• Anul 1964, reprezintă o nouă etapă în cadrul relațiilor româno-sovietice. România va respinge planul Valev prin care țării noastre era rezervat un rol preponderent agricole în cadrul blocului comunist. 
• Tot în anul 1964, avem și Declarația Partidului Muncitoresc Român prin care își afirmă independența față de Moscova.
• Distanțarea începută de Gheorghiu-Dej va fi continuată de Nicolae Ceaușescu. 
• În anul 1967, în timpul războiului arabo-israelian de 6 zile, România nu va adopta o poziție comună cu ceilalți membrii din cadrul tratatului de la Varșovia care deveniseră Israelul stat agresor. 
• România se va declara neutră, motiv pentru care va fi, implicată ca negociator în cadrul soluționării conflictului.
• Tot în 1967, România va recunoaște Republica Federală Germană fiind primul stat comunist ce va face acest lucru.
• În cadrul revoluției din Ceho-Slovacia, România se va distanța de Tratatul de la Varșovia fiind singura țară din cadrul acestuia ce a refuzat să intervină militar pentru înăbușirea revoluției. Acest lucru va duce la creșterea prestigiului României pe plan extern. Țările democrate văzând că în același timp în România o breșă în cadrul "Zidului Comunist".
• Personalități precum președintele Franței, Charles de Gaulle și președintele american Richard Nixon vor vizita România.
• În 1971, Ceaușescu va vizita China intrând în contact cu revoluția culturală ce era în plină desfășurare în această țară. Se va inspira din modelul chinez pentru viitoarea dictatură caracterizată și prin exacerbarea culturii personalității.
• Banca Mondială FMI inițiază negocieri cu România pentru aderarea la aceste structuri financiare.
• SUA vor acorda României "Clauza națiunii cele mai favorizate" un tratat economic ce va fi în vigoare până în 1988.
• În anul 1975, România participă la conferința de la Helsinki de securitate și cooperare în Europa unde va avea un rol activ în impunerea unor principii în cadrul relațiilor internaționale.
• În anul 1979, condamnă intervenția sovietică în Afghanistan.
• Izolarea diplomatică a României își are rădăcinile în refuzul lui Ceaușescu de a aplica și în România reformele inițiate în 1986 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov.
• Cele 2 reforme: Glasnost și Perestroika prevedeau prima cu o deschidere pe plan internațional a relațiilor externe iar cea de a II-a avea la bază principiile de formare a economiei comuniste.
• În 1987, în cadrul unei vizite pe care p va întreprinde în România, Gorbaciov va încerca să-l convingă pe Ceaușescu să implementeze aceste reforme și în România, se va ivi de refuzul lui Ceaușescu, România fiind singurul stat din blocul comunist ce va refuza. Acest lucru va genera o izolare diplomatică a României. Politica de austeritate colaborată cu izolarea diplomatică va duce în final la evenimentele din 1989.