Al doilea Război Mondial (1939-1945)
După ascensiunea lui Hitler, în Europa se prefigura o nouă conflagrație mondială. Primii pași în acest sens au fost făcuți tot de Germania prin anexarea Austriei în 1939 și a regiunii sudete din Ceho-Slovacia. Hitler inițiase o alianță cu Mussolini punând împreună bazele axei Berlin-Roma la care adera și Japonia după începerea războiului și astfel va apărea una din alianțele militare denumite ava Berlin-Roma-Tokyo.
În cursul anului 1938, Germania începe negocierile cu URSS-ul semnând în august 1939 pactul Ribbentrop-Molotov prin care își împărțeau zonele de influență în Europa. Printr-o anexă specială la pact, Stalin a cerut în mod expres Basarabia și Bucovina, dacă asupra Basarabiei mai putea emite pretenții teritoriale aceasta făcând parte din fostul Imperiu Țarist, asupra Bucovinei nu avea niciun drept deoarece aceasta făcuse parte din Imperiul Austro-Ungar.
La 1 septembrie 1939, Germania va ataca Polonia în decurs de 3 săptămâni această țară va fi cucerită conform pactului Ribbentrop-Molotov, Germania va lua o treime din teritoriul Poloniei iar URSS-ul o treime. Trupele Germane vor folosii în prima parte a războiului tactica militară denumită Blitzkrieg (războiul fulger) adică conlucrarea dintre aviație și trupele de motorizate de la sol.
Campania militară se încheie în toamna lui 1939 fiind reluată în primăvara lui 1940, în perioada aprilie-mai Germania cucerește Belgia, Olanda, Luxemburgul, Norvegia și Danemarca amenințând Franța. Tot în această perioadă URSS-ul cucerește Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania.
La sfârșitul lunii mai, Germania va ataca Franța iar aceasta va capitula la jumătatea lunii iunie, timp de 4 ani Franța se va afla sub ocupație militară Germană.
În toamna lui 1940, Hitler inițiază planul Barbarossa ce prevedea atacarea și invadarea uniunii sovietice în anul următor. Pentru a-și pune în aplicare planul avea nevoie de România, în primul rând pentru rezervele de petrol pe care aceasta le deținea. Al doilea motiv, poziția geo-strategică ce ajunsese să se învecineze cu România după pierderile teritoriale din 1940. Regatul României pierduse în iunie 1940 Basarabia și Bucovina în urma unui ultimatum venit din partea URSS-ului de a părăsi aceste teritorii în decurs de 48 de ore ceea ce se va și întâmpla. În aceste condiții Ungaria aliată la acea dată Germaniei, redeschide problema Ardealului cerând-o înapoi fără se recunoască tratatul semnat la Traian în 1933 cu România, negocierile dintre România și Ungaria au fost mediate de către Italia în decurs de 2 luni neajungându-se la niciun rezultat concret. Hitler va convoca în 30 august 1940 România și dintre cele 2 țări, le va impune propria soluție dându-i Ungariei N-V Ardealului. În istorie această împărțire a Ardealului din 30 august este cunoscută drept "Dictatul de la Viena".
În toamna lui 1940, Germania își va consolida puterea militară în Europa dar și în același timp marele stat major punea la punct detaliile planului Barbarossa de invadare a uniunii sovietice. Hitler plănuia să încalce pactul Ribbentrop-Molotov motivându-și acțiunea prin "necesitatea spațiului vital pentru Germania".
În toamna lui 1940, între România și Germania se va semna un tratat, cele 2 țări devenind aliate. Tot în aceeași toamnă, Antonescu îi va duce la putere pe legionari, România devenind stat național legionar. Horia Sima, conducătorul legionarilor guverna prin vice-prim-ministrul României, legionarii vor guverna până în 21 ianuarie 1941.
În primăvara 1941, trupele germane se pregăteau să invadeze URSS-ul acest fapt producându-se în iunie 1941. Campania militară din 1941, în primele luni a fost un succes total pentru Germania, trupele naziste avansau pe teritoriul uniunii sovietice aproximativ 250 km/zi. Reacția lui Stalin a fost de derută neașteptându-se ca aliatul său să-l atace, efectele opunerii armatei s-au văzut prin faptul că Armata Roșie nu mai avea comandanți militari capabil de strategii militare care să oprească înaintarea Germană. Germania a aplicat ca tactică militară Blitzkrieg (războiul fulger) iar Uniunea Sovietică nu a fost capabilă să se opună.
Un aliat neașteptat pentru sovietici a fost timpul (vremea) odată cu venirea toamnei stepa rusă s-a transformat într-o imensă mocirlă împotmolind blindatele și camioanele (corpul motorizat) făcând aproape imposibilă aprovizionarea și echipamentul de iarnă. Chiar dacă la începutul lunii decembrie, Germania ajunge în fața Moscovei, nu a reușit s-o cucerească, campania militară fiind oprită pentru a fi reluată în primăvară.
În primăvara lui 1942, Hitler schimbă direcția frontului pe linia Don-Volga-Stalingrad, urmărind rezervele de petrol din Marea Caspică, noul front deschis va însemna relocarea resurselor tehnico-militare în zona aliniamentelor ce vizau Stalingradul.
În octombrie 1942, Germania împreună cu ambele aliate ale Ungariei, României și Italiei vor ataca Stalingradul. Bătălia pentru Stalingrad va dura din octombrie 1942 până în februarie 1943.
În această luptă și-au pierdut viața aproximativ 1,5 milioane de combatanți din ambele tabere. În 2 februarie, Mareșalul Von Paulsen va preda sovieticilor întreaga armată a patra Germană împreună cu statul major. Pierderea luptei de la Stalingrad a însemnat începuturile declinului pentru Germania nazistă pe frontul răsăritean, tot acum propaganda nazistă va inventa termenul de "retrageri strategice" pentru a masca insuccesele militare în fața sovieticilor.
În vara lui 1943 la Kursk va avea loc cea mai mare luptă de blindate din istorie. În această confruntare au fost prinse peste 2500 de tancuri. Lupta de Kursk reprezintă un moment de cotitură în evoluția celui de al II-lea Război Mondial deoarece după acest moment fronturile din URSS vor fi rupte pe toate liniile, Germania începând retragerea. În Europa, în vara lui 1943 va avea loc debarcarea americană din Sicilia, Germania pierzând Italia până la sfârșitul anului. Mussolini, aliatul lui Hitler va fi executat prin spânzurare. Pe frontul din răsărit, în câteva luni, Germania va pierde toate teritoriile cucerite din URSS.
În primăvara lui 1944 frontul fiind stabilizat pe aliniamentul Chișinău-Iași, România, aliatul Germaniei fiind amenințată în mod direct cu ocupația sovietică.
În iunie 1944, are loc debarcarea aliată (Anglo-Americană) din Normandia pentru eliberarea Franței dar și deschiderea unui nou front în vest. Germania începând să fie amenințată din 3 puncte, răsărit: URSS; în sud prin Italia de către americani; în vest de alianța Anglo-Americană.
În august 1944, a fost eliberat Parisul, Franța ieșind după 4 ani de sub dominația nazistă. Anglo-Americanii încep avansarea Belgiei, Olandei și Luxemburgului.
În decembrie 1944, având loc ultima mare confruntare în Ardeni, Germania concentrându-și resursele militare pentru a-și apăra propriile granițe.
Începând cu 4 ianuarie 1945, Germania prinsă ca un clește, va lupta pentru a-și apăra teritoriul național. În 30 aprilie 1945, Hitler se va sinucide în buncărul său din Berlin iar pe 9 mai se va semna pacea războiul fiind considerat încheiat prin confruntarea dintre SUA și Japonia cea din urmă refuzând capitularea. Pentru a grăbi capitularea Japoniei, SUA va bombarda nuclear orașele Hiroshima și Nagasaki în august 1945. Imediat, Japonia va capitula al II-lea Război Mondial încheindu-se.
În cursul anului 1938, Germania începe negocierile cu URSS-ul semnând în august 1939 pactul Ribbentrop-Molotov prin care își împărțeau zonele de influență în Europa. Printr-o anexă specială la pact, Stalin a cerut în mod expres Basarabia și Bucovina, dacă asupra Basarabiei mai putea emite pretenții teritoriale aceasta făcând parte din fostul Imperiu Țarist, asupra Bucovinei nu avea niciun drept deoarece aceasta făcuse parte din Imperiul Austro-Ungar.
La 1 septembrie 1939, Germania va ataca Polonia în decurs de 3 săptămâni această țară va fi cucerită conform pactului Ribbentrop-Molotov, Germania va lua o treime din teritoriul Poloniei iar URSS-ul o treime. Trupele Germane vor folosii în prima parte a războiului tactica militară denumită Blitzkrieg (războiul fulger) adică conlucrarea dintre aviație și trupele de motorizate de la sol.
Campania militară se încheie în toamna lui 1939 fiind reluată în primăvara lui 1940, în perioada aprilie-mai Germania cucerește Belgia, Olanda, Luxemburgul, Norvegia și Danemarca amenințând Franța. Tot în această perioadă URSS-ul cucerește Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania.
La sfârșitul lunii mai, Germania va ataca Franța iar aceasta va capitula la jumătatea lunii iunie, timp de 4 ani Franța se va afla sub ocupație militară Germană.
În toamna lui 1940, Hitler inițiază planul Barbarossa ce prevedea atacarea și invadarea uniunii sovietice în anul următor. Pentru a-și pune în aplicare planul avea nevoie de România, în primul rând pentru rezervele de petrol pe care aceasta le deținea. Al doilea motiv, poziția geo-strategică ce ajunsese să se învecineze cu România după pierderile teritoriale din 1940. Regatul României pierduse în iunie 1940 Basarabia și Bucovina în urma unui ultimatum venit din partea URSS-ului de a părăsi aceste teritorii în decurs de 48 de ore ceea ce se va și întâmpla. În aceste condiții Ungaria aliată la acea dată Germaniei, redeschide problema Ardealului cerând-o înapoi fără se recunoască tratatul semnat la Traian în 1933 cu România, negocierile dintre România și Ungaria au fost mediate de către Italia în decurs de 2 luni neajungându-se la niciun rezultat concret. Hitler va convoca în 30 august 1940 România și dintre cele 2 țări, le va impune propria soluție dându-i Ungariei N-V Ardealului. În istorie această împărțire a Ardealului din 30 august este cunoscută drept "Dictatul de la Viena".
În toamna lui 1940, Germania își va consolida puterea militară în Europa dar și în același timp marele stat major punea la punct detaliile planului Barbarossa de invadare a uniunii sovietice. Hitler plănuia să încalce pactul Ribbentrop-Molotov motivându-și acțiunea prin "necesitatea spațiului vital pentru Germania".
În toamna lui 1940, între România și Germania se va semna un tratat, cele 2 țări devenind aliate. Tot în aceeași toamnă, Antonescu îi va duce la putere pe legionari, România devenind stat național legionar. Horia Sima, conducătorul legionarilor guverna prin vice-prim-ministrul României, legionarii vor guverna până în 21 ianuarie 1941.
În primăvara 1941, trupele germane se pregăteau să invadeze URSS-ul acest fapt producându-se în iunie 1941. Campania militară din 1941, în primele luni a fost un succes total pentru Germania, trupele naziste avansau pe teritoriul uniunii sovietice aproximativ 250 km/zi. Reacția lui Stalin a fost de derută neașteptându-se ca aliatul său să-l atace, efectele opunerii armatei s-au văzut prin faptul că Armata Roșie nu mai avea comandanți militari capabil de strategii militare care să oprească înaintarea Germană. Germania a aplicat ca tactică militară Blitzkrieg (războiul fulger) iar Uniunea Sovietică nu a fost capabilă să se opună.
Un aliat neașteptat pentru sovietici a fost timpul (vremea) odată cu venirea toamnei stepa rusă s-a transformat într-o imensă mocirlă împotmolind blindatele și camioanele (corpul motorizat) făcând aproape imposibilă aprovizionarea și echipamentul de iarnă. Chiar dacă la începutul lunii decembrie, Germania ajunge în fața Moscovei, nu a reușit s-o cucerească, campania militară fiind oprită pentru a fi reluată în primăvară.
În primăvara lui 1942, Hitler schimbă direcția frontului pe linia Don-Volga-Stalingrad, urmărind rezervele de petrol din Marea Caspică, noul front deschis va însemna relocarea resurselor tehnico-militare în zona aliniamentelor ce vizau Stalingradul.
În octombrie 1942, Germania împreună cu ambele aliate ale Ungariei, României și Italiei vor ataca Stalingradul. Bătălia pentru Stalingrad va dura din octombrie 1942 până în februarie 1943.
În această luptă și-au pierdut viața aproximativ 1,5 milioane de combatanți din ambele tabere. În 2 februarie, Mareșalul Von Paulsen va preda sovieticilor întreaga armată a patra Germană împreună cu statul major. Pierderea luptei de la Stalingrad a însemnat începuturile declinului pentru Germania nazistă pe frontul răsăritean, tot acum propaganda nazistă va inventa termenul de "retrageri strategice" pentru a masca insuccesele militare în fața sovieticilor.
În vara lui 1943 la Kursk va avea loc cea mai mare luptă de blindate din istorie. În această confruntare au fost prinse peste 2500 de tancuri. Lupta de Kursk reprezintă un moment de cotitură în evoluția celui de al II-lea Război Mondial deoarece după acest moment fronturile din URSS vor fi rupte pe toate liniile, Germania începând retragerea. În Europa, în vara lui 1943 va avea loc debarcarea americană din Sicilia, Germania pierzând Italia până la sfârșitul anului. Mussolini, aliatul lui Hitler va fi executat prin spânzurare. Pe frontul din răsărit, în câteva luni, Germania va pierde toate teritoriile cucerite din URSS.
În primăvara lui 1944 frontul fiind stabilizat pe aliniamentul Chișinău-Iași, România, aliatul Germaniei fiind amenințată în mod direct cu ocupația sovietică.
În iunie 1944, are loc debarcarea aliată (Anglo-Americană) din Normandia pentru eliberarea Franței dar și deschiderea unui nou front în vest. Germania începând să fie amenințată din 3 puncte, răsărit: URSS; în sud prin Italia de către americani; în vest de alianța Anglo-Americană.
În august 1944, a fost eliberat Parisul, Franța ieșind după 4 ani de sub dominația nazistă. Anglo-Americanii încep avansarea Belgiei, Olandei și Luxemburgului.
În decembrie 1944, având loc ultima mare confruntare în Ardeni, Germania concentrându-și resursele militare pentru a-și apăra propriile granițe.
Începând cu 4 ianuarie 1945, Germania prinsă ca un clește, va lupta pentru a-și apăra teritoriul național. În 30 aprilie 1945, Hitler se va sinucide în buncărul său din Berlin iar pe 9 mai se va semna pacea războiul fiind considerat încheiat prin confruntarea dintre SUA și Japonia cea din urmă refuzând capitularea. Pentru a grăbi capitularea Japoniei, SUA va bombarda nuclear orașele Hiroshima și Nagasaki în august 1945. Imediat, Japonia va capitula al II-lea Război Mondial încheindu-se.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Scrie-ne!