Sisteme totalitare în perioada interbelică

     La congresul de pace de la Paris, Germania a fost cea mai afectată de condițiile impuse de aliați, astfel a fost obligată să plătească 125 de miliarde de dolari, aur, ca despăgubiri de război, era obligată să-și desființeze armata națională, aceasta fiind redusă la 100.000 de soldați ce asigurau securitatea frontierelor. Fabricile și uzinele ce produceau tehnică militară. Cedează Franței provinciile Alsacia și Lorena. Germania se va confrunta după război cu o hiper inflație monetară, șomajul depășea 50%. pe fondul nemulțumirilor populației vor apărea partidele naționaliste și extremiste. Imperiul German fusese desființat iar kaizerul trimis în exil. Ca formă de organizare statală a fost impusă republica iar noua constituție a fost votată la Weimar de aici și denumirea de Republica de la Weimar.

     La începutul anilor '20 pe scena politică germană se face remarcat partidul național socialist muncitoresc printre conducătorii acestuia remarcându-se Adolf Hitler.

     În 1923 are loc o încercare de lovitură de stat cunoscută sub denumirea de Puciul din Berăria de la Munchen. Lovitura a eșuat, copii mișcării sunt arestați iar Hitler va executa un an de închisoare. În închisoare va scrie Mein Kampf ce devine "Biblia Nazismului". Promova ideile naționaliste și cele antisemite.

     În 1933, partidul condus de Hitler obține suficiente locuri în Reichstagul german, obligându-l pe președintele Heidelberg să-l numească cancelar al Germaniei.

     În 1934, la moartea președintelui, Hitler preia și atribuțiile acestuia proclamându-se Führer, tot el proclamă apariția celui de al II-lea Reich ce îl vedea ca durând 1000 de ani. Încalcă prevederile tratatului de la Paris, redeschide fabricile de armament și decretează mobilizarea reînființând Wehrmacht-ul, armata națională a Germaniei. Pentru eradicarea șomajului, îi va trimite pe toți șomerii la construcția de autostrăzi.

     Un alt sistem totalitar apărut începând cu 1917 a fost comunismul. În februarie 1917 Țarul a fost silit să abdice iar după revoluția Bolșevică din octombrie, comuniștii vor prelua conducerea în fosta Rusie Țaristă. Rusia va intra într-un război civil ce va dura 4 ani încheiat cu apariția URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice). Primul conducător al URSS a fost Lenin, la moartea acestuia în 1924, cel ce preia conducerea statului sovietic a fost Iosif Vissarionovici Stalin.

     Încă de la început, Stalin va căuta să-i elimine pe apropiații lui Lenin din toate comisariatele poporului. În anul 1932, Stalin va declanșa "Marea Epurare" toți cei ce se opuneau regimului erau exterminați sau trimiși în Siberia. Sub situația de trădare, majoritatea membrilor partidului comunist din structurile de conducere vor fi împușcați. Toți ofițerii superiori din armată de la general până la maior sunt executați în locul lor fiind promovați ofițeri de rang inferior. Rezultatele acestei epurări în rândul armatei se vor vedea câțiva ani mai târziu când Uniunea Sovietică a fost invadată de Germania nazistă, armata roșie fiind înfrântă pe toate fronturile. Uniunea Sovietică s-a transformat într-un stat dictatorial în care întreaga putere îi aparținea lui Stalin și unui grup restrâns de persoane din anturajul acestuia. Se estimează că în timpul acțiunii de epurare (1932-1938) și-au pierdut viața între 15-17 milioane de cetățeni sovietici. Ca în orice stat dictatorial, un rol important îi revenea poliției politice ce se baza pe o rețea largă de informator, atât în Germania cât și în Uniunea Sovietică în perioada interbelică s-au impus la conducerea statului persoane ce se înscriu pe o linie dictatorială cu toate că ideologiile politice diferă. 

     Către sfârșitul anilor '30 se va produce o apropriere între Germania Nazistă și Rusia Comunistă. Timp de 1 an și jumătate împărțeau influența în Europa în funcție de interesele teritoriale.

     La 23 august 1939, se va semna pactul Ribbentrop-Molotov, conform acestuia Germania era interesată de centrul Europei dar și de Polonia și Ceho-Slovacia.